Cum salvam o pardoseala

Suport si adezivi » Sape | 22 august 2012
OVIDIU BADEA,
Director Tehnic MAPEI ROMANIA

Cum salvam o pardoseala

Întâlnim cazuri în care, din varii motive, suntem nevoiți să acceptăm și să preluăm un suport existent degradat, nou sau vechi, și să aplicăm pe el un finisaj de pardoseală. Subliniem că, odată cu acceptarea lucrărilor în cunoștință de cauză, responsabilitatea rezultatelor ne aparține în totalitate. Cum este cunoscut tuturor, pregătirea corectă a suportului reprezintă 50% din reușita lucrării. Dar dacă acesta este degradat, ce să mai pregătim? În acest caz, îl reparăm!

Pentru a fi cât mai sugestivi în legătură cu acest subiect, am ales un caz special care merită descris, cu raționamentele și pașii urmați la realizarea lucrării. Am avut la dispoziție un timp limitat pentru realizarea unei pardoseli de trafic intens din PVC într-un spațiu pentru birouri. Frontul de lucru era o șapă executată cu câteva luni în urmă, pe care la momentul execuției a plouat. Șapa, armată cu plasă sudată, dar fără a fi prevăzute rosturi de dilatare, a fost aplicată peste un strat dublu de plăci din polistiren extrudat. În consecință, am acceptat o adevărată provocare: o șapă grosieră flotantă slabă, prăfoasă și fisurată pe toată suprafața, care își mai păstra stabilitatea numai prin armătura de plasă de sârmă (foto 1, 2, 3, 4, 6).
Raționamentul obișnuit când întâlnim un astfel de suport este simplu: se înlătură șapa grosieră și se toarnă alta! Dar în cazul de față mai erau 3 săptămâni până la inaugurarea birourilor și, dată fiind cerința de a avea ca strat final un covor de PVC de trafic intens, era necesar ca suportul să aibă o umiditate reziduală de 2% CM. Prin urmare, șapa existentă, fisurată dar uscată, trebuia reparată și acoperită cu o autonivelantă, raționamentul înlocuirii șapei fiind exclus.

   

   

Etapele lucrarii

Așadar, ce soluție s-a ales? S-a șlefuit pentru început toată șapa grosieră, pentru a îndepărta laptele de ciment și pentru a deschide porii șapei, după care s-a aspirat. Au fost deschise fisurile începând cu cele de 1 mm și terminând cu crapăturile de 10-15 mm, s-a aspirat bine din nou și s-au analizat datele la rece (foto 2, 3, 4).

În urma analizei, am identificat următoarele probleme:
  • fisuri simple de 1 mm, dispuse aleatoriu pe suprafață, dar o placă stabilă (foto 1);
  • fisuri mai mari de 3 mm, cu placă de asemenea stabilă (foto 2);
  • goluri deasupra fisurilor de la deschiderea inițială (foto 3, 4, 6, 14, 15, 16), dar și fisuri mari, de peste 3 mm, unde placa era flotantă și se mișca (foto 9, 10, 11, 12, 13).


   

   

În urma identificării cauzelor degradării și a defectelor șapei grosiere, s-a trecut la stabilirea metodologiei de intervenție și reparare, după cum urmează:
  1. S-a tratat întreaga suprafață a șapei grosiere, precum și a fisurilor, cu o rășină epoxidică bicomponentă fluidă Primer MF EC Plus, care să genereze consolidarea în masă a șapei, precum șI întărirea marginilor fisurilor / crăpăturilor/ golurilor (foto 5, 6, 7). Această rășină epoxidică a fost aleasă deoarece nu conține solvenți, spațiul era neventilat iar deschiderea geamurilor nu reprezenta o soluție, afară fiind - 22°C (foto 33).
  2. Pentru umplerea golurilor rezultate din deschiderea inițială a fisurilor, datorită slabei rezistențe a materialului de șapă, s-a ales soluția de reparare cu mortar epoxidic preparat din rășină
  3. Pentru monolitizarea fisurilor mai mari de 3 mm, s-a intervenit suplimentar cu o rășină epoxidică bicomponentă Eporip și, în funcție de situație, s-au folosit cleme sau conectori metalici. Trebuie precizat că și această rășină este fără solvenți (foto 9, 10, 11, 12, 13).
  4. Pe toată suprafața șapei reparate s-a aplicat un strat final de rășină epoxidică fluidă Primer MF EC Plus, peste care s-a împrăștiat nisip de cuarț sort 0,7 - 1,2 mm, cu rol de strat de aderență pentru șapa autonivelantă (foto 16, 17, 18, 19).
  5. Șapa grosieră reparată prin intervențiile de mai sus s-a nivelat cu o șapă autonivelantă performantă de ciment (Ultraplan), cu rezistența de 30 N/mmp, uscare rapidă, aplicată în grosime medie de 8 mm(foto 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27,28).
  6. Pe o suprafață de aproximativ 120 mp, din cauza temperaturii de +8°C din interiorul incintei, șapa autonivelantă a intrat în priză mai greu și a segregat. Prin urmare, a fost șlefuită cu un monodisc, după care s-a aspirat suprafața (foto 29, 30).
  7. Peste șapa autonivelantă s-a montat, prin lipire cu adeziv, covorul de PVC (foto 33,34).


   

   

   

   

Coaserea fisurilor

Pentru repararea fisurilor în zonele unde placa se mișca, s-a folosit rășina epoxidică Eporip și o serie de cleme sau conectori metalici. În acest caz am aplicat un procedeu folosit la reabilitarea drumurilor de beton, așa-numita „coasere a fisurii”. Este un procedeu prin care se creează perpendicular pe fisură niște șanturi cu adâncimea ˝ din grosimea plăcii, la o distanță de circa 20 cm între ele, în care se înglobează (în rășina epoxidică menționată) niște bare metalicestriate. În cazul de față am folosit un PC de 16 (foto 9,10).


   

   



Rasina în straturi succesive

Consolidarea șapei este, aparent, un proces simplu. Fiind o șapă neomogenă, cu suprafețe compacte alternând cu suprafețe foarte slabe, am optat pentru o consolidare în etape. Ce înseamnă aceasta? Păi... închipuiți-vă un burete pe care turnăm apă: absoarbe până când începe să curgă pe partea cealaltă. Același lucru s-ar fi întâmplat și cu această șapă, dacă am fi aplicat rășina epoxidică de consolidare, fluidă, „la liber”, în flux continuu. Din aceste motive, pe suprafețele foarte slabe mecanic am aplicat straturi succesive de rășină epoxidică Primer MF EC Plus cu un consum de circa 300 g / strat, lăsându-le să se întărească de pe o zi pe alta. Primul strat a fost absorbit tot, bineînțeles (foto 1, 6). Am aplicat apoi straturi sucesive până când am observat că materialul rămâne băltit pe suprafață și am împrăștiat nisip de cuarț în exces (foto 5, 6, 17). Pe suprafețele compacte, rășina epoxidică am aplicat-o cu racleta (primul strat), și cu trafaletul (stratul doi) - (foto 7,15,16). Odată reabilitată suprafața, restul devine simplu: turnăm masa de șpaclu autonivelantă și montăm covorul PVC. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns dificultatea acestei lucrări, ne-am mai confruntat cu o problemă: seara, când am plecat de pe șantier, șapa autonivelantă arăta impecabil; a doua zi am găsit-o texturată. Ce s-a putut întâmpla? Cu cât e mai mare denivelarea din suport și grosimea de turnare pe strat, cu atât este mai ușor să se depună materialul în straturi fluide (putem spune că este un fel de segregare), și, după evaporarea apei, să apară textura la suprafața finită a
autonivelantei. Dar ce este de făcut, mai turnăm un strat? Nu mai avem timp! Dar șapa e proaspătă și ne permite să o șlefuim. Pe un suport bun, cu un monodisc poți face minuni, la fel cum fac vopsitorii auto - încarcă cu chit, după care șlefuiesc excesul. Așa am făcut și noi: am șlefuit suprafața până am obținut o „masă de biliard” (foto 29). Aplicarea covorului PVC a fost ”floare la ureche” pe un suport așa de bun (foto 31, 32, 33). Iată, așadar, una dintre lucrările noastre de referință (foto 34).

   



INFO

Lucrare: reparare sapa grosiera, turnare autonivelanta, aplicare covor PVC prin lipire;
Perioada lucrarilor: 24.01.2012 - 11.02. 2012;
Locatie: Brasov, Cristian;
Suprafata reparatii sapa grosiera: 300 mp;
Materiale: rasina epoxidica Primer MF EC Plus, rasina epoxidica Eporip, cleme metalice, nisip de cuart sort 0,7 - 1,2 mm, autonivelanta Ultraplan ;
Finisaj: covor PVC Optima -Tarkett;
Executie reparatii sape: Wood Style, Brasov;
Aplicare covor PVC: Karina R, Bucuresti.
Sisteme profesionale pentru pardoseli