Deck

Finisaje si intretinere » Finisaje si intretinere | 27 februarie 2012
In esenta, deck-ul nu e altceva decat o pardoseala adecvata pentru expunerea la intemperii, care beneficiaza de un sistem de prindere complex. Pe o piata la fel de extinsa ca a constructiilor in general, furnizorii de terase din lemn continua sa perfectioneze sisteme de fixare perfect invizibile si sa extinda numarul de sortimente de lemn pentru exterior, ingloband si produse compozite. Putem afirma fara teama de a gresi ca beneficiarii nu au avut nicicand la dispozitie o gama mai variata de modele.

Ultimii ani au fost cat se poate de productivi pentru piata teraselor din lemn. Pe de o parte, consumatorii au inceput sa constientizeze tot mai mult ca valoarea unei proprietati e influentata decisiv de spatiul din jurul acesteia (o vila somptuoasa fiind evident «trasa in jos» de starea neingrijita a terasei) iar pe de alta lumea a invatat sa pretuiasca la justa valoare relaxarea petrecuta acasa, alaturi de cei dragi. Gradina si terasa sunt destinatii predilecte in incercarea de a scapa de stresul cotidian si de a ne bucura de natura intr-un mediu confortabil. In plus, ultimii ani au confirmat si cresterea cererii de piscine rezidentiale, acest segment de piata fiind indisolubil legat de cel al deck-ului.
In ciuda faptului ca multi specialisti in pardoseli considera ca montarea unui deck reclama o calificare diferita, suntem de parere ca deopotriva din perspectiva tehnicii si produselor folosite, cele doua operatiuni sunt comparabile. Dealtfel, un sinonim al deckului este cel de pardoseala pentru exterior, iar daca avem in vedere ca in general suprafata unei terase se apropie de cea a sufrageriei, vom intelege ca montatorii au in acest domeniu multa paine de mancat.
Cat de pretentiosi sunt insa in actualele conditii economice beneficiarii? Interesul pentru terasele de exterior acoperite cu lemn e in crestere, dar la fel si asteptarile clientilor. Dealtfel, e vorba de un fenomen general, clientii nemaifiind dispusi sa tolereze erori la niciun aspect ce tine de finisaje. Relativ strict la terasele exterioare, montatorii sunt ajutati foarte mult de producatori, acestia dezvoltand numeroase solutii de top: singurul lucru pe care trebuie sa-l faca montatorul fiind acela de a urma exact instructiunile. Piata abunda acum de sortimente de lemn de mare calitate, imbinate cu ajutorul unor sisteme de fixare complexe si complet invizibile. In ultimii ani s-a pus un accent deosebit pe aspectele tehnice ale sistemelor de fixare respectiv pe anticiparea miscarilor naturale ale lemnului, rezultatul traducandu-se in pardoseli de exterior perfect stabile si capabile de respingerea oricaror urme de apa reziduala de pe suprafata lemnului.

Lemn exotic

Lista soiurilor de lemn folosite la fabricarea deckului e si ea in continua crestere, cele mai uzitate fiind esentele provenite din padurile tropicale, deci din Africa, America de Sud si Asia. Trebuie sa mentionam ca trendul utilizarii esentelor tropicale la interior a inceput sa decelereze, printre cauze numarandu-se protestele organizatiilor ecologiste si pretul. Totusi, deckingul isi pastreaza apetenta pentru soiuri exotice atat din considerente estetice, cat si datorita proprietatilor mecanice, cu deosebire a faptului ca majoritatea esentelor exotice de pe piata se pot lauda cu o clasa de durabilitate superioara (1 sau 2). Ele rezista excelent la intemperii, vant si fluctuatii de temperatura si umiditate fara a necesita un tratament special in acest scop. Daca ar fi sa facem un top al celor mai folosite esente tropicale pentru decking, acesta ar fi ipe, masaranduba si teak, urmate de bangkirai, itauba, afrormosia si padouk. Cat priveste stejarul, material folosit de cand lumea pentru pardoselile de interior, cu o noblete si durabilitate incontestabile, acesta e inca "in probe" pentru utilizarea la exterior. Daca unii producatori il folosesc deja in forma tratata termic, altii declara deschis ca e o esenta prea sensibila la umiditate pentru a risca o expunere la intemperii.

Lemnul modificat

Esentele durabile de lemn din clasele 1 si 2 nu se numara defel printre cele mai ieftine. Ipe, merbau, masaranduba, teakul sunt extraordinare, dar scumpe. De aceea, nu e deloc de mirare ca se incearca 'adaptarea' unor esente locale de lemn, mai accesibile, pentru utilizarea in exterior. De fapt, provocarea consta in a face mai durabile niste soiuri de lemn mai putin dotate la acest capitol. Din punct de vedere tehnic, acest fapt implica folosirea unor substante chimice, respectiv aplicarea unui tratament termic. Exista patru metode de crestere a durabilitatii lemnului prin tratare termica, capabile chiar sa duca un lemn moale, precum pinul, la standardele clasei 1. Avantajul principal al tratarii termice a lemnului este ca proprietatile astfel dobandite sunt durabile in timp, lemnul tratat putand fi utilizat apoi fie la exterior, fie pentru solicitari speciale de interior precum saune, piscine si, nu in ultimul rand, datorita aspectului exotic, pentru parchet. O alta calitate esentiala pe care lemnul o dobandeste prin tratare termica vizeaza stabilitatea sa mai mare, potentata si de faptul ca dupa tratare nivelul de umiditate scade la jumatate.

Materiale compozite

Astazi e din ce in ce mai pregnanta interdependenta diferitelor sectoare economice in ceea ce priveste cercetarea. De exemplu, descoperirea materialelor compozite isi are originea in lumea transporturilor aeriene, marcata de nevoia identificarii unor materiale rezistente si foarte usoare.  Compozitele din lemn imbina avantajul durabilitatii esentelor exotice de lemn cu un pret mult mai accesibil. Istoria materialelor compozite din lemn porneste de la dezideratul reciclarii pungilor de polietilena, motiv pentru care acestui material i-au fost adaugate fibre de celuloza (provenite din deseurile ramase la morile de hartie ori colectate de la centrele de copiere). Dupa aproape un deceniu de cercetari si adaptari tehnologice, s-a obtinut "reteta" de fabricare a placilor compozite, alternativa ecologica la esentele exotice de lemn dur.
In esenta, lemnul compozit consta din fibre lemnoase, polietilena de inalta densitate, PVC, stabilizatori UV, coloranti si diferiti aditivi meniti imbunatatirii calitatilor mecanice. De cele mai multe ori, materialele componente provin din reciclari, fapt ce intareste ideea ca avem de-a face cu un produs ecologic. Metoda de productie presupune o forma de extrudare: ingredientele sunt amestecate si supuse unui proces de presare si extrudare la temperatura inalta. Printre avantaje se numara realizarea unor masuratori foarte fidele, capacitatea de debitare a materialului in orice forma se doreste si obtinerea unui material comparabil ca durabilitate cu lemnul exotic din clasa 1. Totusi, avand in vedere ca productia lemnului compozit a demarat abia in 1997, e inca devreme sa ne pronuntam asupra acestui aspect, dat fiind ca durabilitatea din clasa 1 presupune un soi de lemn (sau compozit) capabil sa reziste fara tratamente speciale la intemperii timp de 25 ani.

Bambusul

Si in domeniul deck-ului, bambusul e pe val. Indiscutabil, acest  soi de iarba ce se numara printre cele mai vechi plante cunoscute (150 milioane ani) e un material extrem de dur si rezistent. De pilda, bambusul e de doua ori mai dur decat stejarul si mult mai stabil decat teakul – suficiente motive ca producatorii sa ofere chiar si 25 ani garantie pentru o pardoseala din acest material. In ultimii ani, bambusul a devenit una dintre optiunile de baza pentru amenajarea pardoselilor de interior iar utilizarea sa la exterior este tot mai intalnita. In fine, sa notam ca din peste 1000 de varietati ale acestei plante, pentru fabricarea pardoselilor se foloseste mai ales phyllostachys pubescens, un tip de planta ce atinge usor 30 metri inaltime.

Sistem invizibil de fixare

Am vazut ca producatorii depun eforturi serioase in directia optimizarii speciilor de lemn folosite ori dezvoltarii celor mai bune substitute pentru acestea. Totusi, poate cel mai notabil progres priveste domeniul tehnologiilor de fixare, mai ales a asa numitor tehnnici invizibile de fixare. Principiul este pe atat de ingenios pe cat de simplu: placile de lemn (ori compozit) nu mai sunt prinse in suruburi de grinzi, ci fixate intr-un sistem de tip clips, atasat la randul sau de grinzi. Acest fapt inseamna ca suruburile nu mai sunt vizibile de sus. Aceste sisteme invizibile de prindere sunt un pas inainte deopotriva din punct de vedere al aspectului estetic si al performantei tehnice.
Sisteme profesionale pentru pardoseli