Deck-ul din WPC - materialul momentului

Parchet » Pardoseli exterioare | 01 octombrie 2014
Deck din WPC - pardoseli exterioare

Este cazul să revenim cu informații suplimentare asupra materialului compozit WPC, care suscită în ultima vreme un interes tot mai mare din perspectiva construirii teraselor, aleilor și amenajărilor exterioare. Considerăm că o serie de completări sunt binevenite, cu mențiunea că este vorba despre un produs expus practic tuturor intemperiilor naturii și realizat de multe firme, cu tehnologii dintre cele mai diverse. E bine de știut că abia prin 2007 au apărut primele criterii solide de calitate și că standardele europene, care datează din 2012, sunt încă discutate – există branduri care nu oferă calitatea necesară, iar pe de altă parte apar continuu noi informații despre comportamentul în timp al materialului.

Cum se obține

WPC-ul (Wood-Plastic Composites) este un material obținut din amestecul în diferite proporții de lemn (sub formă de făină, uneori din deșeuri) sau alte fibre organice (trestie de zahăr, coji de orez, resturi de la fabricarea hârtiei, iută, in, fibre industriale), materiale termoplastice (polietilenă, polipropilenă, PVC, biopolimeri) și diverși aditivi (lubrifianți, lianți, pigmenți, agenți de stabilizare UV, fungicide, algicide etc.). Există și variante pe bază de rășină melaminică drept material termoplastic, respectiv pe bază de bambus, ca fibră vegetală. WPC –ul este considerat un material ecologic și, pentru a fi încadrat în clasa biocompozitelor, trebuie să aibă un procent de minimum 20% fibre vegetale. Metodele de fabricare sunt extrudarea, turnarea prin injecție, turnarea centrifugală, prin diverse tipuri de comprimare și termoformare, procedee care dau consistență, coeziune și o dimensionare riguroasă a elementelor ce compun un deck, un element de mobilier sau o construcție de grădină. În general, amestecurile sunt prelucrate la maximum 200°C, pentru că o temperatură mai ridicată ar produce descompunerea termică și conversia lemnului, ceea ce nu este de dorit.

Deck din WPC

Cum a evoluat

Inventarea WPC-ului, ca și în cazul altor materiale, s-a făcut în mai multe etape și în diferite zone ale lumii, în general în Europa, SUA și Japonia. De pildă, Rolls Royce producea la 1916 un mâner pentru schimbătorul de viteză din bachelită și făină de lemn. Materialul a fost dezvoltat în anii 1920 și utilizat peste ocean în special pentru interioarele de automobile, și abia pe la 1960 s-au produs în Germania și Franța primele compozite performante și eficiente economic din PVC și fibre celulozice, capabile să fie utilizate în construcții. 10 ani mai târziu a început producția în Italia a unor elemente de construcție (uși, profile de fereastră, rafturi, elemente de șarpantă) din compozite similare. Primele variante pentru deck realizate în anii 1990 nu au fost un succes, din cauza permeabilității relativ mari la apă, dar cele realizate în ultimii ani se ridică la exigențele impuse de clima emisferei nordice, unde se află și cea mai mare piață de desfacere. În acest moment, cea mai mare piață de compozite pe bază de lemn este cea din SUA; Europa a avut un start mai greu, dar câștigă teren, în perioada 2005 – 2010 fiind înregistrate creșteri de aproape 300%. Din cele 2,4 milioane de tone produse la nivel mondial în 2012, 1,1 milioane de tone au fost produse în SUA, 900.000 tone în China și 260.000 de tone în Europa, aceasta din urmă mizând în schimb pe calitate.
Succesul materialului s-a bazat pe calitățile superioare față de alte compozite care includ lemnul (PAL, PFL, MDF etc.), având o rezistență mai bună la umiditate (e mai puțin absorbant), o rigiditate superioară și un coeficient de dilatare termică mai mic. Într-adevăr, s-a constatat o rezistență mai mică la rupere comparativ cu lemnul, dar au fost găse soluții de ranforsare.

Principalele provocări

În domeniul nostru de interes, WPC-ul este folosit pentru platforme tip deck, alei, pontoane și diverse tipuri de placări, venind cu un plus de estetică și calități ce îl recomandă ca o alternativă serioasă la lemn sau acoperiri reci (ceramică, piatră, beton amprentat etc.).  Datorită posiblității de extrudare, sunt obținute profile dimensionate pentru a face față mai multor tipuri de solicitări mecanice, cu rizuri care ameliorează aderența. Ele sunt furnizate de regulă împreună cu substructuri proiectate pentru a face față solicitărilor amintite și pentru a proteja profilele superioare de umiditatea din stratul suport, de regulă din beton.
Una dintre provocările WPC-ului modern a fost asigurarea stabilității dimensionale și a integrității (în special la suprafață) în lumina puternică a soarelui și la umiditate excesivă. Expunerea pe termen lung la temperaturi de peste 70°C are efecte asupra materialului, ca în cazul oricărui material de construcție – acesta este și motivul pentru care, în anumite condiții climatice, terasele au nevoie de o acoperire, pentru a avea o durată de viață mai lungă. La fel de adevărat este că nuanțele închise ajung la temperaturi mai mari atunci când se află în plin soare. De asemenea, umiditatea pe termen lung trebuie evitată, WPC-ul fiind totuși un material cu conținut ridicat de lemn, iar montajul pe suprastructuri și cu rosturi mari poate rezolva doar parțial această problemă. În general, din cauza acestor aspecte, se evită montarea de terase din WPC în zone tropicale, cu călduri și umiditate excesive.

O acțiune nocivă o pot avea unii agenți chimici de oxidare, de decolorare, solvenți organici (de exemplu etanol, acetonă, xilen, hidrocarburi etc.), de aceea este bine să fie evitați, în cadrul operațiunilor de întreținere sau când sunt instalate în zonă grătare.

Întrucât vorbim totuși de un material cu conținut mare de polimeri, există posibilitatea apariției încărcărilor electrostatice, care se pot descărca sub formă de scântei, prin urmare în anumite situații (prezența materialelor ușor inflamabile, a unor dispozitive electronice sensibile) se recomandă legarea la pământ, folosirea unor covorașe antistatice și a încălțămintei adecvate. În privința rezistenței la foc, este considerat un produs cu risc mai mare în caz de incendiu decât lemnul, putându-se topi, fiind interzis pentru căile de evacuare în caz de incendiu - este unul dintre motivele din cauza cărora nu este folosit pe navele maritime.

Făcând o sinteză, putem spune că WPC-ul este un material modern, care devine an de an tot mai performant, perfect viabil pentru terase exterioare și cu domenii de utilizare tot mai numeroase. Deceniile de cercetări individuale sau colective au făcut ca doar unele branduri să fie reprezentative din perspectiva calității.

Sisteme profesionale pentru pardoseli