Pardoseala și zgomotul de impact

Suport si adezivi » Pardoseli uscate | 25 septembrie 2018

Mariana Cristina StanConf. Univ. Dr. Ing. Mariana Cristina Stan, membru al Comisiei de Acustică a Academiei Române 

 În timp ce la zgomotul aerian, care se propagă dintr-o cameră în alta, măsurile de izolare se pot lua la fel de eficient și în partea dinspre sursă, și în cea dinspre receptor, în cazul zgomotului de impact cele mai bune măsuri se iau la sursă. Caz concret: cineva se plânge că vecinii de deasupra au scos stratul de protecție a pardoselii, sau covoarele, și astfel se aud toate zgomotele, mai ales pași copiilor care aleargă. Ce măsuri ar putea lua? o soluție ar fi să îi roage pe cei de deasupra să își pună un covor, sau să își refacă îmbrăcămintea de pardoseală; altă soluție ar fi să își facă cei de dedesubt, în spațiul lor de recepție, o izolare prin care să desprindă elementul orizontal de restul casei – metodă care este și mai costisitoare, și mare consumatoare de timp. Zgomotul de impact face parte din așa-numitele “zgomote structurale”. Atunci când se produce un astfel de zgomot de impact, el se transmite prin toată structura. de aceea, cea mai bună metodă este să se facă izolarea la sursă, adică în pardoseală.

 

În cazul pardoselilor, este important așadar să vorbim despre zgomotele de impact, emise de un element de construcţie pus în vibraţie de un şoc. Impactul este cel mai caracteristic mod de solicitare a unui planşeu din punct de vedere acustic.

Sub acţiunea unui obiect în cădere, planşeul se deformează, suferind o încovoiere locală. Datorită rigidităţii la încovoiere, în porţiunea de planşeu încovoiată iau naştere forţe elastice care se opun deplasării şi care tind să aducă această porţiune de planşeu în poziţia sa iniţială, aşa încât energia primită prin impact produce o mişcare oscilatorie după modelul masă-resort. Mişcarea se propagă în tot planşeul sub formă de unde de încovoiere şi astfel întregul planşeu intră în vibraţie, iar particulele de aer din imediata apropiere a planşeului sunt antrenate în mişcare, care se propagă în încăpere sub formă de unde sonore aeriene.

 

Izolarea la zgomotul de impact se poate face:

-          la sursă (în spațiul de emisie) sau

-          pe căile de propagare (cu dală flotantă în spațiul de deasupra sau cu tavan fonoizolator în cel de dedesubt).

 

La dala flotantă, materialul izolator se așează sub stratul de circulație, cu ridicare pe perete, dar ridicarea pe perete nu se face îndoind materialul, ci dintr-o bucată separată, pentru ca în colț să nu se formeze o îndoitură prin care să se transmită sunetul.

 

Izolarea la zgomotul de impact în spaţiul de recepţie se poate face prin montarea unui tavan fonoizolator, care trebuie să aibă o masă mare pe unitatea de suprafață, sa fie desprins de elementele verticale, pe toate cele patru laturi adiacente, și să fie fixat de planșeul superior prin intermediul prinderilor elastice, care să nu transmită sunetul. În primul desen de mai jos, acele

cârlige au niște găuri ovalizate, care permit flexibilitatea și întrerup transmiterea sunetului. În al doilea desen, prinderile sunt făcute prin intermediul unor garnituri din cauciuc.

 

În cazuri speciale, când este necesară o izolare mare la zgomot de impact (de exemplu la amplasarea posturilor de transformare electrică în parterul clădirilor de locuit, sau în cazul centralelor tehnice din sediile pentru televiziuni, sau pentru amenajarea unui studio de înregistrări), se recomandă sistemul “casă în casă”. Este foarte importantă ordinea execuției: prima dată se realizează pardoseala, pe care o desprind de elementele verticale cu materiale amortizoare în zonele perimetrale, apoi tavanul, de asemenea desprins de elementele verticale, apoi pereții între pardoseală și tavan. Astfel, această incintă este desprinsă de restul casei. Este important ca elementele verticale să ajungă până la placa de beton a pardoselii, în caz contrar sunetul găsește o cale să se propage.

Am întâlnit un caz în care o parte din camere aveau o protecție fonică foarte bună, iar altă serie, pe același etaj, în care zgomotele din clădire se transmiteau excesiv. Am descoperit cauza: cele din urmă aveau com parti mentările până în pardoseală, nu până la placa de beton. Fusese un open space, cu pardoseală continuă, compartimentat ulterior.

 

În concluzie, pentru realizarea corectă a măsurilor de izolare fonică la zgomot de impact, trebuie să se acorde o atenție deosebită detaliilor de îmbinări:

a) Elementele verticale trebuie să ajungă până la planşeu;

b) Este incorect ca elementele verticale să se oprească pe dala flotantă

 

Într-o clădire din beton, sursele de zgomote structurale care se transmit pot fi și altele, nu doar cele de impact. De exemplu, un calorifer nu ar trebui să se sprijine pe dala flotantă sau pe placa de beton, iar atunci când este fixat de perete în consolă, e de preferat să nu aibă o prindere rigidă.

În Normativul privind acustica în construcții și zone urbane C 125, elaborat în 2013, apare un tabel din care tragem concluzia că un planșeu greu, fie el chiar și de beton armat, de grosime mare, nu reușește să asigure singur izolarea la zgomotul de impact necesară. Deci trebuie să intervenim deasupra cu o pardoseală care să amortizeze șocurile și să îmbunătățească acest parametru. Notată ΔL, îmbunătățirea izolării la zgomotul de impact depinde de material, de la un simplu covor PVC care are circa 7 dB, la o mochetă care poate avea 20 – 24 dB, dar cu

condiția ca aceasta să aibă un suport termo-fonoizolant. Din păcate, sunt tot mai rare mochetele cu acest tip de suport; ce-i drept, rolul fonoizolant este preluat de noile tipuri de underlay, aplicate sub mochetă.

 

ValorileDLn,w pentru diferite tipuri de pardoseli

 

Nr. crt.

Pardoseli

D Ln,w

(dB)

1

Mozaic, piatră, gresie

0

2

Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm

5

3

Covor PVC fără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm

7

4

Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm

9 ... 11

5

Covor PVC cu suport fonoizolator, cu  grosime  de    min. 2,5 mm

16

6

Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport fonoizolator din PVC expandat

18

7

Mochetă

20 ... 24

8

Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de beton

11

9

Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm grosime

21

10

Parchet sau covor PVC fără suport textil lipit pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală de 10 mm grosime

23

11

Idem pe strat elastic de 20 mm grosime

28

12

Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum 30 mm grosime

22

13

Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact 0,6 ... 1 cm grosime

20 ... 27





 

 

Un comportament bun în acest sens îl are parchetul clasic, dar cea mai bună metodă rămâne aplicarea unui strat elastic sub dala flotantă, care poate fi vata minerală cu densitate mare (100 – 140 kg/mc). Mai este folosit polistirenul, dar nu extrudat sau expandat, ci ecruisat (se obține din polistiren expandat, apoi presat până la jumătate din volum – atunci, celulele se sparg și în material apar goluri de aer care pot să atenueze undele sonore). De vreo zece ani mai există pe piață membranele fonoizolante, care pot avea grosimi de până la 1 cm. Foarte cunoscute sunt cele din cauciuc tocat și liat din nou, care se pot pune sub șapa slab armată, sau chiar sub stratul final al pardoselii flotante, și pot reduce zgomotul cu până la 20 dB.

Underlay-ul este o soluție optimă, care contribuie la izolarea acustică, inclusiv pentru zgomotul de impact. O reducere de 5 – 6 dB, deci cam cât un covor PVC bun, este importantă, iar dacă este amplasat sub o mochetă care mai atenuează zgomotul cu circa 14 dB, putem spune că rezultatele sunt satisfăcătoare.

În trecut se foloseau și alte materiale pentru fonoizolare, pentru că oamenii erau preocupați de acustica clădirii – puteți întâlni în casele vechi fibrobeton sfărâmat, zgură etc. Important este ca

materialul să aibă aer în interior, printre fibre sau particule. Erau într-adevăr mai grele, dar în momentul proiectării structurile clădirilor au fost concepute ținând cont de aceste încărcări statice suplimentare.

Pluta este de asemenea un bun izolator la zgomot de impact.

În prezent, preocuparea pentru protecția acustică a unei clădiri depinde atât de bugetele alocate de dezvoltator, dar și de profesionalismul celor care proiectează. Prevezi materiale vibroizolatoare în pardoseală dacă ai auzit că există și știi ce să faci cu ele. Ar fi normal ca și arhitectul, și inginerul de finisaj, să indice ce trebuie făcut pentru a obține o izolare fonică bună și pe verticală, și pe orizontală. Din păcate, la noi cursurilor de acustică li se acordă o atenție tot mai mică în universitățile de profil.

S-ar putea spune deci că nu totdeauna este vorba de bani. Sunt cazuri de ansambluri rezidențiale de lux, în cele mai selecte cartiere ale Bucureștiului, ridicate cu bugete mai mult decât generoase, dar la care acustica este neglijată – atât pentru locatari, cât și pentru vecini. De exemplu, am întâlnit un ansamblu de locuințe unde pe acoperiș erau montate niște chillere mari, extrem de zgomotoase, prinse direct în structură, care scot împreună vreo 80 dB. Cred că nu exagerez dacă mă întreb: cine și-a pus semnătura pe un asemenea proiect? Într-un alt caz, am fost solicitată pentru un hotel a cărui sală de evenimente era la ultimul etaj, ceea ce deranja desigur pe cei de la etajele superioare. Nu știu de ce nu au optat pentru o soluție de izolare pentru zgomot structural (era destul de simplu, se intervenea doar la pardoseală), cert e că au ales să reamplaseze sala de evenimente la parter; bineînțeles, i-au “sacrificat” pe cei de la etajele inferioare... greu de spus uneori care este logica investitorului.

În cazul hotelurilor, restaurantelor, cluburilor etc., sunt importante nu doar zgomotele de impact, ci și sunetele din boxele audio, mai ales cele cu frecvențe joase, numite sub woofere.

Acestea se așază direct pe pardoseală, pentru a spori vibrațiile (atât de apreciate de tineri !), dar pentru a reduce zgomotul structural trebuie puse pe niște covoare elastice sau pe niște amortizoare speciale. Problema este acută la cluburi precum cele din Centrul Vechi al Capitalei, unde lângă asemenea spații extrem de zgomotoase (am măsurat personal 107 dB în exterior!)

se află de pildă un hotel. Este o problemă cum pot fi gestionate situații de acest gen, atâta vreme cât autorizații se tot emit...

Sisteme profesionale pentru pardoseli