Pavaj pentru o curte urbană

Parchet » Pardoseli exterioare | 18 iunie 2017

Pavaj la o curte urbana

Vă prezentăm de data aceasta la rubrica noastră tradițională o lucrare de amenajare exterioară, care a vizat curtea aferentă unui imobil din București. A fost necesară o execuție rapidă, la care șantierul să nu dureze prea mult, fiind vorba de o casă locuită permanent. De asemenea, trebuia ținut cont de o serie de aspecte practice: proximitatea clădirii, îndepărtarea apelor meteorice de aceasta prin intermediul pavajului, în general dificultatea scurgerii umidității din spațiul respectiv, existența unor instalații subterane, a unor amenajări și pardoseli betonate mai vechi, a căror înlăturare ar fi însemnat eforturi suplimentare importante.

 

Alegerea materialului

În curtea acestui imobil rezidențial din nordul Capitalei, proprietarul a decis să realizeze un pavaj cu elemente rectangulare de culoare gri antracit, ușor șanfrenate, produse în România de Elis Pavaje. Gama Standard Dreptunghi D1 utilizată aici are dimensiuni de 100 x 200 x 40 mm, reprezentând un model practic, cu o utilizare extinsă, foarte simplu de montat și întreținut ulterior. Sunt întâlnite atât în lucrări rezidențiale (curți, terase, alei), cât și în lucrări de amenajări urbane – piețe, parcuri, zone pietonale etc. Se pot utiliza în diverse combinații cromatice (Antracit, Ciment, Galben, Maro sau Roșu), dar beneficiarul acestei lucrări a ales varianta monocromatică, elegantă și mai potrivită cu ambianța. În plus, această culoare uniformă reușește să dea amenajării spațialitate și un caracter unitar, atenuând senzația de fragmentare și de lipsă de perspectivă, inerentă într-o zonă aglomerată a Bucureștiului. Din punctul de vedere al calității, a fost ales acest producător pentru că pavelele vibropresate respective nu se deteriorează în urma ciclurilor îngheț-dezgheț (conform normelor europene, fiind impregnate pentru impermeabilizare), sunt versatile și pot fi obținute în condiții financiare destul de avantajoase.

Suprafața care urma să fie pavată era de circa 70 mp, mare parte din aceasta reprezentând de fapt o reacoperire a unor finisaje mai vechi, din beton și ceramică, executate acum cel mult 25 de ani. Curtea cuprinde și câteva parcele mici cu flori și arbuști, delimitate de gărdulețe metalice pe postament de piatră zidită.

Zona betonată se degradase (exfolieri, crăpături) atât din cauza intemperiilor, cât și pentru faptul că fusese supusă unui trafic intens, în perioada unei renovări. În afară de porțiunea centrală relativ compactă, acoperirea are și câteva zone de tranzit înguste, către poarta de acces a locatarilor, către scara exterioară ce duce la etaj, spre spațiile verzi și pe lângă laturile casei. Trebuie remarcat faptul că o supraînălțare a acestor zone pietonale era necesară oricum, deoarece nivelul străzii se ridicase în urma asfaltării și deseori apa rămânea îndelung în aceste spații, fără a avea unde se scurge, chiar dacă zonele pietonale fuseseră gândite inițial cu pante de scurgere spre exterior. Totuși, o înălțare prea mare ar fi depășit marginea inferioară a ferestrelor demisolului, de aceea s-a optat pentru pavele cu o grosime redusă, de doar 4 cm – împreună cu substratul, s-a obținut o înălțare a nivelului de maximum 10 - 12 cm, suficientă pentru drenarea optimă. Din motive estetice, dar și de natură practică (stabilitate, rapiditatea execuției, folosirea cât mai multor pavele întregi, fără tăieturi, direcția de drenare) s-a ales un model de montaj cu șiruri simple, decalate.

 

Montarea pavelelor

Montaj pavele

O preocupare de bază a montatorilor a fost așadar să găsească soluțiile optime de scurgere a apei, determinând pantele necesare, orientarea lor către zonele cu verdeață sau către sistemul de drenare al străzii; s-a putut trasa astfel nivelul de referință superior, respectiv punctelele cele mai de jos ale acoperirii și s-a început montajul pe pat de nisip, așa cum este recomandat acest tip de paviment. În acest fel, pavelele au un suport flexibil și permeabil, în care apa se scurge prin rosturi și, prin capilaritate, se asigură un permanent echilibru de umiditate între exterior și substrat.

Bineînțeles, înainte de toate a fost pregătit stratul suport, îndepărtându-se toate elementele instabile sau friabile, resturile vegetale și murdăria. Apoi a început montajul propriu-zis, din cel mai înalt punct al acoperirii, respectiv de lângă pereții clădirii. Aici este locul în care apa trebuie îndepărtată cât mai rapid și, în plus, din rațiuni estetice, este de preferat ca liniile date de rosturi să respecte liniile zidurilor, iar pavelele de lângă pereți să fie doar întregi sau jumătăți.

În continuare s-a presărat nisipul, nivelându-se cu dreptarul și polobocul (nivela cu bulă de aer). După așezarea câtorva rânduri de pavele, acestea au fost bătute insistent cu un ciocan de lemn pentru tasarea nisipului, dar și pentru o fixare temeinică. Direcțiile date de rosturi au fost păstrate de-a lungul întregii acoperiri, doar orientarea pavelelor a fost schimbată la nevoie cu 90 de grade în cazul aleilor care se ramificau din aria centrală, pentru a fi mai stabile. La margini nu s-au folosit borduri; perimetral, pentru stabilizare, rosturile de lângă ziduri și rândurile exterioare ale pavajului au fost fixate cu mortar de ciment. Rosturile din câmpul pavajului au fost umplute cu nisip, operațiune care se va repeta la 1 – 2 ani, conform recomandării montatorilor, pentru că nisipul poate fi îndepărtat de precipitații. În continuare, suprafața a putut fi tranzitată imediat după montaj, evitând desigur marginile cu beton încă umed.

Lucrarea a avut un grad mediu de dificultate, fiind executată de 2 montatori care au lucrat circa o săptămână. Aceștia au fost mulțumiți de faptul că au avut la dispoziție un material de bună calitate, cu dimensiuni riguroase (rosturi previzibile) și rezistent la solicitări mecanice, ceea ce le-a ușurat considerabil efortul și le-a dat o garanție în plus pentru succesul lucrării. Conform recomandărilor producătorului, întreținerea este destul de simplă, cu produse de curățare uzuale, sau pur și simplu cu apă sub presiune; în sezonul rece, la îngheț, se poate presăra nisip pentru a crește aderența.

Sisteme profesionale pentru pardoseli