Fonoizolarea corectă a pardoselilor
Împreună cu doamna conf. dr. ing. Mariana Cristina STAN, un reputat specialist în domeniul confortului acustic și fonoizolării structurilor construite, ne propunem să abordăm tema fonoizolării pardoselilor la sunetul de impact, explicând atât solicitările legale și tehnice din domeniu, cât și soluțiile practice la îndemâna proiectanților, constructorilor și montatorilor de pardoseli.
„O clădire trebuie concepută și realizată în așa fel încât zgomotul perceput de ocupanții săi să fie menținut la un nivel care să nu le pună în pericol sănătatea și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare”.
Izolarea acustică a unităților funcționale din clădiri împotriva zgomotului aerian și de impact se asigură prin elementele despărțitoare de construcții; pereți, planșee, pardoseli, elemente de închidere (uși, fereste) a căror alcătuire este astfel concepută încât să se îndeplinească atât cerințe de rezistență și stabilitate, cât și condițiile de confort acustic.
Limite admisibile prevăzute în norme
Limita admisibilă a nivelului de zgomot exterior la limita proprietății în cazul clădirilor cu teren împrejmuit (curte) şi cu destinație rezidențială cu regim de două niveluri sau mai puțin este 60 dB(A), iar în cazul clădirilor fără împrejmuiri este 50 dB(A) (conform SR 10009 – 2017 „Acustica).
Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant și limitele admisibile de zgomot în diferitele spații ale unei clădiri (conform “Normativ privind acustica în construcții şi zone urbane”- indicativ C 125 publicat în Monitorul oficial nr. 812 bis din 20 dec. 2013 ) sunt după cum urmează:
Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor funcţionale, sunt cele din tabelul 1.
Tabelul 1
| Nr.
crt. |
Unitatea funcţională | Limita admisibilă a zgomotului interior, exprimată în: | |
| dB(A) | nr.de ordine a curbei Cz | ||
| 1 | Camere şi/sau apartamente* | 35 | 30 |
| 2 | Spaţii de alimentaţie publică | 50 | 45 |
| 3 | Spaţii comerţ şi servicii | 50 | 45 |
| 4 | Săli multifuncţionale | 35 | 30 |
| 5 | Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive | 40 | 35 |
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unităţii funcţionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond.
Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor (sau activităţilor specifice), sunt cele din tabelul 2.
Tabelul 2
| Nr.
crt. |
Unitatea funcţională |
Limita admisibilă a zgomotului interior, exprimată în: | |
| dB(A) | nr.de ordine a curbei Cz | ||
| 1 | Camere şi/sau apartamente* | 35 | 30 |
| 2 | Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv restaurante fără orchestră | 75 | 70 |
| 3 | Restaurante cu orchestră | 90 | 85 |
| 4 | Spaţii comerţ şi servicii | 50 | 45 |
| 5 | Săli multifuncţionale | 35 | 30 |
| 6 | Spaţii pentru practicarea de activităţi sportive | 70 | 65 |
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absenţa surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul zgomotului de fond.
Noțiuni generale despre reducerea nivelului sonor
Reducerea nivelului sonor se poate face prin absorbție acustică și prin izolare fonică. Pentru o acțiune eficientă privind reducerea nivelului de zgomot, trebuie să se acționeze pe tot traseul producerii și propagării sunetului:
Reducerea nivelului sonor prin absorbție acustică
Reducerea nivelului de zgomot prin aplicarea unui tratament fonoabsorbant se poate explica astfel: prin acoperirea elementelor de construcții cu material fonoabsorbant, o parte importantă a energiei sonore produse în încăpere se va disipa în acel tratament; intensitatea sonoră medie va fi astfel redusă. În plus, durata de reverberație va scădea; toate zgomotele scurte vor dispărea în felul acesta mai repede, ceea ce vă dă o impresie de liniște – care se va adăuga la reducerea intensității.
Reducerea nivelului sonor prin izolare fonică
După natura sa (mai precis, după modul de propagare), zgomotul dintr-o clădire poate fi :
- zgomot aerian – care ia naştere şi se propagă prin aer;
- zgomot structural (produs de vibrația unui corp,
transmisă direct unei părți solide, prin care se propagă), care, la rândul sau, poate fi:
– de impact – emis de un element de construcție pus în vibrații prin şoc direct;
– din instalații – propagat prin structura clădirii.
Izolare acustică: ansamblul măsurilor luate pentru reducerea transmisiei energiei de la sursă la locurile care trebuie protejate. Pentru o izolare eficientă, trebuie avut în vedere tot traseul.
Pentru elementele de construcții omogene (într-un singur strat), alcătuite din materiale tradiționale, izolarea la zgomot aerian este dată de legea masei. Conform acestei legi, un element este cu atât mai bun izolator fonic, cu cât are masa superficială mai mare.
Exemple
| Element | R’w |
| Perete (planşeu) beton armat 14 cm. | 52 |
| Perete (planşeu) beton armat 16 cm. | 54 |
| Perete (planşeu) beton armat 20 cm. | 58 |
| Cărămidă tencuită 2+24+2 | 54 |
| Cărămidă cu goluri tencuită 2+29+2 | 54 |
| Blocuri BCA tencuite 2+20+2 | 46 |
| Uşă lemn masiv 14 mm | 28 |
| Uşă (celulară) | 18-22 |
Notă: R’w este indicele de izolare la zgomot aerian, determinat prin măsurări, în clădire (in situ). În fişele tehnice ale producătorilor de materiale de construcţii se poate găsi Rw, indicele determinat în laborator, care poate fi cu 1…7 dB mai mare decât cel din situ, deoarece în laborator nu există transmisii pe căi colaterale – prin îmbinările dintre elementele de construcţii.
Aspectele ce trebuie îndeobște avute în vedere de specialistul acustician prevăd:
- protecția împotriva zgomotului aerian provenit din spații adiacente zgomotoase;
- protecția împotriva zgomotului aerian provenit din exteriorul clădirii;
- protecția împotriva zgomotului transmis pe cale structurală;
- protecția împotriva zgomotului produs de echipamente;
- realizarea confortului acustic în spațiile dedicate
Pentru izolarea la zgomotul de impact (zgomotul produs de pași, transmis prin pardoseală și care s-ar putea propaga prin structură spre spațiile adiacente) se impun o serie de măsuri de fonoizolare a pardoselilor/planșeului. În esență este vizată decuplarea elementelor de construcție, astfel încât să nu se transmită între acestea vibrațiile sau şocurile; o variantă uzuală de izolare la zgomotul de impact a pardoselii rezidă în aplicarea peste planșeu a structurii de „dală flotantă”, în configurația „clasică”:
Stratul fonoizolator se realizează preferabil din plăci de polistiren ecruisat (nu extrudat) sau din vată minerală cu densitate de minimum 100 kg/mc și grosime de 4 cm; pentru reducerea substanțială a grosimii acestui strat, în loc de polistiren sau vata minerală poate fi prevăzută o membrană izolatoare la zgomotul de impact.
Alte măsuri speciale de izolare fonică
Pentru evitarea propagării zgomotelor aeriene și de impact pe căi colaterale, se pot adopta următoarele măsuri: nprinderea elastică a conductelor, prin intermediul unui material elastic (de exemplu cauciuc);
- trecerea conductelor prin elementele de construcții, prin intermediul unor manșoane de cauciuc cu grosime de cca. 5 mm;
- realizarea închiderii ghenelor de instalații cu structuri duble din gips-carton;
