URSA – soluții pentru pardoseli și planșee

O pardoseală își păstrează calitățile doar într-o construcție în care temperatura și umiditatea sunt menținute sub control permanent în timpul exploatării. Un mediu ambiant excesiv degradează finisajele într-un ritm accelerat, mai ales dacă variațiile sunt frecvente. De asemenea, trebuie spus că pardoseala poate avea o contribuție majoră la confortul termic și acustic al interioarelor, aspect care trebuie luat în considerare holistic, împreună cu toate celelalte elemente de construcție. Pentru orice lucrare de izolare/optimizare termică și fonică, putem folosi produse din vată minerală de sticlă oferite de URSA, unul dintre marii producători europeni pe acest domeniu, cu o cotă de piață importantă și în România.

Condiția de bază: termoizolarea

În ultima perioadă ne confruntăm cu variații mari ale prețurilor la gaze naturale și curent electric; tendința generală este de creștere, ceea ce nu este deloc în avantajul celor care au nevoie de energie pentru încălzirea și răcirea clădirilor. Statisticile arată că, în Europa, un procent de 60% din energia termică produsă este consumată în clădiri, unde se locuiește sau se lucrează, și doar 40% în activități pur industriale. În plus, circa 88% dintre sistemele de încălzire sunt soluții individuale, în majoritate centrale care ard combustibili fosili (gaze naturale, cărbune, păcură), iar restul funcționează cu încălzire centralizată; 80% din energia consumată în clădirile de locuit și 60% din cea consumată în clădirile care asigură diverse servicii (birouri, hoteluri etc.) este direcționată către încălzire și răcire. Este vorba, deci, de o problemă atât economică, prefigurând o criză a energiei, cât și ecologică. Casele construite sau renovate în prezent trebuie să facă față provocărilor viitorului; nu suntem siguri care va fi evoluția surselor de energie din viitor, în schimb avem un control bun asupra a ceea ce pot face construcțiile noastre: putem economisi energie prin limitarea pierderilor. Iar pentru aceasta, singura soluție viabilă este o termoizolare cât mai eficientă.

Mai mult, se preconizează că în viitor se va trece la energie termică de temperatură redusă (de exemplu încălzirea prin pardoseală și prin pereți, pompele de căldură, energia geotermală sau solară etc.), deosebită de energia cu temperaturi ridicate, produsă de vechile centrale care consumă de cele mai multe ori combustibili fosili și au nevoie de multă căldură pentru a încălzi case slab izolate. Prin urmare, clădirile performante, bine termoizolate, sunt pre-condiții ale optimizării instalațiilor de climatizare, inclusiv în clădirile vechi. Așa cum ne arată specialiștii în eficiență energetică, degeaba înlocuim o sursă de căldură veche cu alta mai performantă, dacă vom avea pierderi mari de energie prin anvelopa clădirii (pereți, acoperiș, pardoseli, planșee, ferestre), pe suprafețe mari sau punctual, prin punți termice. Termoizolarea este o problemă a întregii Uniuni Europene, unde trei sferturi dintre clădiri sunt considerate ineficiente energetic.

Diferența dintre o clădire neizolată și una izolată – exemple n Într-o clădire neizolată termic, temperatura supra­fe­ţelor periferice (pereți, tavane, pardoseli) este mai mică decât cea a aerului – poate scădea până la 16°C sau chiar mai jos; aceasta face ca aerul să circule mai rapid și, deși se încearcă menținerea unei temperaturi optime, persoanele din interior au în continuare senzația de frig. În plus, suprafeţele respective formează condens și, implicit, mucegai. Pentru a simţi temperatura aerului de 20°C, într-o clădire neizolată aerul din cameră trebuie să fie încălzit la circa 24°C.

Într-o clădire izolată termic, temperatura suprafeţelor periferice poate fi de 19°C, atunci când aerul este încălzit la 21°C. În acest caz, este respectat indicele de confort termic de 20°C. Pentru același indice de confort termic, dacă se folosește un sistem de încălzire a pardoselilor și pereţilor, temperatura suprafeţelor periferice este de 22°C; în acest caz, aerul trebuie încălzit la doar 18°C.

Metoda de izolare premium

Vata minerală de sticlă este în prezent cea mai avan­ta­joasă soluție pentru izolarea diverselor elemente de cons­trucție: pereți exteriori și interiori, poduri nelocuite sau mansardate (sub astereală), planșee, pardoseli, componente de instalații. Motivele sunt numeroase:

• conductivitate termică redusă;
• izolare fonică superioară;
• nu îmbătrânește termic;
• este un material ușor;
• costuri structurale reduse;
• se aplică rapid și simplu
• excelentă rezistență la foc;
• permeabilitate la vapori;
• nu este afectată de umezeală;
• nu permite dezvoltarea mucegaiului;
• este un material flexibil, adaptabil;
• se poate recicla integral;
• asigură un aer interior sănătos;
• are un preț accesibil.

Datorită implementării celor mai noi cercetări și tehnologii, se optimizează amprenta verde a clădirilor termoizolate: produsele din gama URSA BIOnic nu conțin substanțe ce distrug stratul de ozon sau potențează efectul de seră al atmosferei – cloro­fluorocarburi (FCKW, H-FCKW), hidro­fluo­ro­carburi (H-FKW) sau hexafluorură de sulf (SF6).

Pardoselile sunt responsabile de 10 – 20 % din pierderile de căldură ale unei locuințe, iar dacă mai adăugăm și pierderile prin planșee, care la ultimul etaj (spre acoperiș) sunt de 25 – 35%, ajungem la concluzia că termoizolațiile la aceste niveluri sunt extrem de importante. Pentru aceasta, vom apela la gama URSA Glasswool, care include variante de vată de sticlă cașerată sau necașerată, pentru planșee sau pardoseli, utilizate în domenii rezidențiale, industriale, insti­tuții, case de lemn, unități sanitare sau de învățământ etc. Iată câteva dintre soluțiile URSA:

• Izolarea peste planșeu – când se poate interveni peste planșeu, sunt folosite plăci din vată minerală de sticlă de mare densitate URSA TSP, sub o șapă flotantă armată. Acestea au rolul de a proteja spațiile unui imobil de zgo­motele de impact provenite de la vecinii de deasupra (pași, obiecte căzute pe pardoseală, mutarea unor obiecte, încălzire în pardoseală etc.). Bineînțeles, beneficiarii se bucură și de faptul că pierderile de căldură sunt reduse considerabil, chiar și cu un strat de câțiva centimetri grosime. În cazul în care deasupra este un spațiu mai slab încălzit, facturile pentru climatizare sunt mult mai mici.
• Izolarea pardoselii unui pod nelocuit – o dușu­mea simplă nu este suficientă pentru a limita pierderile de căldură, prin urmare sunt necesare materiale termoizolante precum URSA Glasswool SF 34, SF 38 sau DF 40. Acestea asigură și o protecție fonică împotriva zgomotelor de la nivelul acoperișului (de pildă sunetul ploii sau grindinei).
• Izolarea sub planșeu – atunci când, din diverse mo­tive, izolarea nu este posibilă în spațiul de deasupra, se poate interveni la nivelul tavanelor, folosind vată minerală de sticlă în plafoane suspendate sau sisteme de gips-carton. În acest scop, pot fi folosite produsele speciale pentru suprafețe orizontale: URSA Glasswool DF 40 sau Plus AB (cașerate cu folie de aluminiu).
• Izolarea plafoanelor de la garaje, subsoluri, be­ciuri sau spații de lucru – în acest caz, vă propunem plăcile URSA TERRA 62 Ph, complet hidrofobe și neinflamabile. Sunt cașerate pe o parte cu împâslitură dublă din fibră de sticlă de culoare albă și pe partea cealaltă cu împâslitură din fibră de sticlă de culoare galbenă. Montajul se face simplu și ușor, folosind dibluri sau adezivi pentru montajul sistemelor cu plăci de vată minerală. Cașerajul din fibră de sticlă de culoare albă poate rămâne aparent, nefiind necesară finisarea suplimentară, iar spațiul beneficiază de o excelentă absorbție fonică.

URSA România

Bd. Ficusului nr. 14A,

Sector 1, Bucure[­ti

Tel.: 0040 21 269 0663; Fax: 0040 21 269 0664

Email: assistance.romania@ursa.com I www.ursa.ro