Fiecare dintre galele celor 19 ediții ale Anualei de Arhitectură s-a desfășurat în câte o locație specială din Capitală; în 2021, la aniversarea a 20 de ani de existență a Ordinului Arhitecților din România, a fost ales Ateneul Român, o clădire emblematică pentru arhitectura și cultura românească. Pe 7 decembrie 2021, am participat la acest eveniment special, unde am distribuit ultima ediție a revistei.
Manifestarea s-a desfășurat în cele mai stricte condiții de siguranță sanitară, participanții intrând pe bază de certificate COVID sau teste rapide și purtând măști de protecție pe întreaga durată a evenimentului. Recepția a avut loc în rotonda Ateneului, unde invitații au putut socializa într-un spațiu amplu, deschis, iar gala propriu-zisă s-a desfășurat în sala mare de spectacole, sub renumita cupolă a edificiului, marcându-se împlinirea celor 20 de ani ai OAR printr-o ambianță festivă, dar și de reverență pentru locație. Gala a încununat efortul organizatorilor făcut de-a lungul întregului an, care a cuprins evenimente conexe, promovare, constituirea juriilor, organizarea concursului de proiecte ș.a.m.d. Unul dintre evenimentele remarcabile din cadrul Anualei de Arhitectură a fost Aniversarea OAR București de la Așezămintele Ion I.C. Brătianu din București, pe 8 octombie 2021, la care am participat și noi.
Tema (și logo-ul) acestei ediții a fost „7111 COD CAEN”, prin care ni s-a atras atenția că un procent impresionant de construcții din România nu sunt realizate prin decizia finală a profesionistului arhitect și proiectant: „Prin Anuala de Arhitectură București 2021, chestionăm cum și dacă piața de construcții și proiectare, direcțiile antreprenoriale, inițiativele de stat și particulare pot regla singure calitatea arhitecturii și a construcțiilor sau mai este nevoie de altceva, acel altceva care să ofere o anumită stabilitate și echilibru. Dacă în unele țări europene, profesia de arhitect este protejată ca profesie liberală, în alte țări ea pare a fi la îndemâna oricui. Cazul României este paradigmatic. Arhitect sau non-arhitect, profesionist sau ne-profesionist, toți pot avea codul CAEN 7111 pentru propria firmă, codul specific activității de arhitectură. Pe de altă parte, ne displac orașele autohtone, dar ele sunt definite, în final, prin negocierea unor părți în care, de multe ori, profesioniștii nu au decizia finală. În România, proiectarea construcțiilor pare realizată de specialiști, dar, în practică, ea se subordonează unui demers total diferit: profesionistul, arhitectul, proiectantul devin uneori o entitate fără drept de decizie finală într-o firmă. Și atunci cum se construiește Orașul? Cum obținem calitatea în arhitectură, în urbanism și construcții? Complexitatea și implicațiile proiectării clădirilor au făcut ca societatea să legifereze faptul că soluțiile de arhitectură pot fi livrate doar de echipe specializate de arhitecți, ingineri, profesioniști în arhitectură, urbanism, design și construcții. Realitatea ne arată, însă, că lucrurile sunt departe de a se desfășura astfel. Specialistul în proiectare pierde teren în fața unor abordări empirice, al căror efect, din păcate, îl resimțim cu toții.”
Anuala de Arhitectură București 2021, ediția a XIX-a, trage astfel un semnal de alarmă asupra condiției de decizie a profesionistului român, condiție ce determină calitatea construcțiilor în mediul autohton. Trebuie să repunem în discuție rolul arhitectului, al specialistului în construcții și valoarea unui mediu de calitate. Incongruențele legislative, etapele de avizare, glosarul de termeni în arhitectură și construcții, îmbunătățirea legii 184, codul construcțiilor, legea 50, legea 10, legea 350, cercetarea și inovarea tehnologică, amprenta de carbon, toate acestea au fost teme de dezbateri publice în recenta ediție a Anualei de Arhitectură București, o dezbatere și un think tank la nivel național, dar și internațional, despre rolul arhitectului și al profesionistului în societatea de astăzi.
Premiile Anualei de Arhitectură București, 2021
Arhitectură construită
- Juriu: Octavio MESTRE, Jonathan SERGISON, Hildegard BRANDL, Holger MEYER, Pit KUFFER
- Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectura locuinței individuale”: Casa cu copac (arh. Dan Enache, arh. Călin Radu, arh. Alice Ioniță, arh. Andrei Alexa)
- Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectura locuinței colective”: Urban Spaces – Badea Cârțan 13 (arh. Eliza Yokina, arh. Adrian Soare)
- Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură publică” și ”Cel mai bun client de arhitectură 2021”: Muzeul Atelier Școala de la Piscu (arh. Cosmin Pavel, arh. Cristina Constantin)
- Premiul secțiunii„Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”: Palatul Marmorosch Blank Bank – The Marmorosch Hotel (arh. Adrian Soare, arh. Cristina Popescu, arh. Andrei Cumpănășoiu)
- Premiul secțiunii „Arhitectură construită / peisaj și spațiul public”: SERA Eden (arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț)
Arhitectura amenajărilor interioare
- Juriu: Marc JAY, Kristoffer Lindhardt WEISS, Angela KOVÁCS, Bogdan CIOCODEICĂ, Cătălin NĂSTĂSOIU
- Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări rezidențiale”: Penthouse Strada Varșovia (arh. Corvin Cristian, arh. Alina Stoica, arh. Alia Al-Jabbari, arh. Vlad Hani)
- Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări horeca” (ex aequo): Velocità (arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț) și Casa Popeea (arh. Adrian Manea, arh. Elena Kella, RIBA 20026147, arh. Liviu Suveica)
- Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / amenajări corporate și retail”: Microsoft HQ România (arh. Corvin Cristian, arh. Adrian Oancea, arh. Șerban Roșca, arh. Claudiu Bică, arh. Alina Stoica, arh. Iulian Ungureanu, arh. Ana Mălăianu, arh. Alia Al-Jabbari, arh. Tudor Coraci, arh. Petru Lăluț, arh. Vlad Hani)
- Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie”: Dușmance ale poporului (arh. Cosmina Goagea, arh. Justin Baroncea, arh. Constantin Goagea)
- Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / design de obiect”: Rastelul Monkey (arh. Alina Moise)
Arhitectură și cercetare
- Juriu: Ileana TUREANU, Mirela DUCULESCU, Andra PANAIT, Mihai DUȚESCU, Alex CĂLIN
- Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / carte de arhitectură”: Ctitorii ale oamenilor liberi. Arhitectura bisericilor de zid ale românilor din zonele de graniță dintre Oltenia, Muntenia și Transilvania (1700-1850) – arh. Matei Eugen Stoean
- Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / arhitectură și experiment”: A treia ipostază – arh. George Marinescu, arh. Maria Daria Oancea
- Premiul secțiunii „Cercetare prin arhitectură / diplome de arhitectură” – Integrare urbană: Locuire pe strada George Georgescu – Vlad Olaru; Extinderea Seminarului Teologic Roman – Ruben Pintea (ex aequo)
Arhitectură de portofoliu
- Juriu: Mario KUIBUȘ, Irina MELIȚĂ, Adrian MOLEAVIN, Mihai MUNTEANU, Cristina ENACHE
- Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / arhitectura locuinței”: Casa pe care ți-o poți construi singur (arh. Laura Mazâlu, arh. Gabriel Chivu, arh. Ștefan Mircea, arh. Thomas Herrera); Habitatges Sistema 360 (arh. Francec Buixeda, arh. Jean Craiu, arh. Alexandra Demetriu, arh. Maria Barcina) – ex aequo
- Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / arhitectură publică”: Muzeul de artă Sara Hildén (arh. Cosmin Anghelache, arh. Astrid Rottman, arh. Cassandra Pop)
- Premiul secțiunii „Arhitectură de portofoliu / amenajări de interior”: Murghiol Bungalows (arh. Miruna Pribeagu, arh. Georgiana Spiridon, arh. Andreea Panescu Ghinea, arh. Flavia Pesuc, arh. Diana Patrascu, arh. Pribeagu Dan Gabriel)
Pentru mai multe detalii și noutăți, puteți accesa:
Facebook: anuala.arhitectura