Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România a organizat și în 2025, ca în fiecare an, Anuala de Arhitectură București, iar manifestarea a avut în centru competiția de proiecte, care a expus cele mai valoroase lucrări de arhitectură realizate de membrii OAR în Capitală, în țară și în străinătate. Depunerea proiectelor a început pe 16 mai, iar premierea s-a făcut în cadrul Galei Anualei 2025, pe 17 iulie 2025, eveniment la care am fost prezenți și noi, ca de obicei.
Bucureștiul estetic
Anuala de Arhitectură București 2025 a inclus o serie de evenimente, dezbateri, workshopuri, concursuri, apeluri de idei, podcasturi și ateliere publice având tema generală ”Bucureștiul Estetic”. Tema face parte din programul de trei ani al Anualei, prin care analizează capitala României, Bucureștiul, prin prizma celor trei valori ale New European Bauhaus: incluziune, sustenabilitate și estetică. De asemenea, cu ajutorul unui juriu și al unei comisii curatoriale, a fost organizat tradiționalul concurs de proiecte, care premiază atât demersul de arhitectură, alături de cel de implementare a lucrărilor, precum și întreaga echipă care contribuie la buna finalizare a unei construcții: arhitecți, clienți, dezvoltatori, antreprenori, instituții, project-manageri, ingineri, constructori. Au fost invitați să participe la competiție toți arhitecții membri OAR din București sau din țară (în funcție de categorie și secțiune), arhitecți români stabiliți în străinătate, arhitecți stagiari, arhitecți absolvenți ai studiilor universitare de specialitate, arhitecți din cadrul unor echipe interdisciplinare. Criteriile preselecției și jurizării au fost inovația, creativitatea, funcționalitatea, sustenabilitatea, înscrierea în context și incluzivitatea. La jurizare, criteriul inovației implică existența în cadrul proiectului a unui concept, element, detaliu de arhitectură sau abordare nouă. Criteriul creativității implică un anumit mod particular de a gândi propunerea de arhitectură astfel încât să răspundă estetic, funcțional și contextual. Criteriul sustenabilității implică regăsirea în cadrul proiectului a acelor detalii sau al întregului concept orientat către o atenție față de natură, fiabilitate, economie sau generare de resurse, o grijă pentru mentenanță care poate determina chiar ideea proiectului. Criteriul incluzivității, deși face parte din aria sustenabilității, o detaliază pe aceasta în sensul accesibilizării și atenției utilizării spațiilor și volumelor pentru categorii cât mai largi de utilizatori, o atenție pentru persoanele cu deficiențe, pentru mediul ambiant sau o aplicare pozitivă a unora din aceste direcții. Juriile fiecărei secțiuni au avut o sarcină dificilă la această ediție, participarea la competiție fiind numeroasă. Gala s-a bucurat și ea de un interes deosebit, chiar dacă seara de 17 iulie a avut câteva episoade de ploaie. Participanții la eveniment au beneficiat nu doar de festivitatea în sine, ci și de posibilitatea de a vizita complexul de clădiri aflate în patrimoniul Institutului Astronomic al Academiei Române, cu o valoare arhitecturală, tehnică și istorică de excepție.
Juriile au decis
La Gala Anualei de Arhitectură, desfășurată în premieră la Institutul Astronomic al Academiei Române, din apropierea Parcului Carol, în fața publicului de câteva sute de participanți, au fost anunțate premiile competiției de proiecte, dintre care menționăm câteva:
Premiile secțiunii „Arhitectură construită”
• Arhitectura locuinței individuale: Casa din livadă (arh. Mihai Nuță, arh. Ion Soreanu, arh. Alexandra Ilie)
• Premiul „Octav Doicescu”: Admi residence (arh. Bogdan Constantin Neagu, arh. Cristi Mititelu, arh. Florian Marinescu)
• Arhitectura locuinței colective: Ansamblu Rezidential „CF” (Cosmin Dragomir, Alina Dragomir, Irina Oncioiu, Călin Crudu, Maria Degeratu, Paula Vultureanu, Cătălina Leța)
• Arhitectură publică (și Cel mai bun client de arhitectură): Labirint – Biserică și școală în centru comunitar urban (arh. Patricia Sturzoiu, arh. Raluca Nistor, arh. Emanuel Vișan)
• Distincția juriului și Premiul Uniunii Arhitecților din România: Facultatea de Horticultură USAMVB (arh. Bogdan Babici, arh. Anca Păunescu, arh. Andrei Bîsceanu)
• Arhitectură și patrimoniu: Consolidare, restaurare și punere în valoare – Cazinoul din Constanța (arh. Constanța Carp, arh. Smaranda Baciu, arh. Magdalena-Carmen Vladimirescu, arh. Irina-Petra Gudană)
• Arhitectură și spațiul public: Debarcaderul Timpuri Noi (arh. Florin Cobuz, arh. Tamina Lolev, arh. Matei David, arh. Teodor Frolu, stud. arh. Ioana Chelu, arh. Ina Dumitriu)
• Premiul ASAR – Asociația Societăților de Arhitectură din România: Bucharest Business Park. Exterior adaptat (Oana Gabriela Iacob, Ioana Trușcă, Cristian Dan Nae, Andrei Cătălin Voica)
Premiile secțiunii ”Arhitectura amenajărilor interioare”
• Amenajări rezidențiale: Amenajare casa I (arh. Eliza Yokina, arh. Andrei Butușină)
• Amenajări corporate și retail: Seen Users Flagship Store (arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț)
• Design de obiect: Memorium (stud. arh. Oana Morcotan, arh. Alexandra Mihailciuc, conf. dr. arh. Françoise Pamfil, arh. Lucian Călugărescu, arh. Andrei Tache)
• Amenajări Horeca (și Cel mai bun client) – Ami Amalia Flagship Store (arh. Elena Viziteu, arh. Anda Zota)
• Expoziții, standuri și scenografie: De la meșteșug la muzică (arh. Maria Ghement, arh. Justin Baroncea, arh. Cristian Matei, arh. Alexandra Müller), ex aequo Bienala Art Encounters 2025 – Comenduirea Garnizoanei (arh. Attila Kim, arh. Adina Marin, arh. Alexandru Szuz Pop, arh. Cristina Iordache
Au existat premii și pentru alte două categorii ale concursului, fiecare cu numeroase secțiuni: Cercetare prin arhitectură (Carte de Arhitectură, Arhitectură și experiment, Diplome de Arhitectură), respectiv Arhitectură de portofoliu (Arhitectura locuinței, Arhitectură publică, Amenajări de interior). Le puteți vedea pe toate pe site-ul www.anuala.ro.
