Atunci când vine vorba de materiale de construcție și finisaje sustenabile pentru o pardoseală, cred că o alegere mai puțin intuitivă, dar cu foarte multe avantaje, poate fi pluta. Chiar dacă poate părea o opțiune insolită, o pardoseală din plută, datorită calităților sale, cred că îi poate mulțumi deopotrivă atât pe arhitectul proiectant, cât și pe beneficiar. Pentru a putea înțelege puțin mai în detaliu cum lucrează acest material și ce avantaje și dezavantaje are, e nevoie pentru început de o scurtă privire în istorie.
Pluta nu e folosită de azi, de ieri, ci originile ei ca material de pardoseală coincid cu civilizațiile antice din Marea Mediterană. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pardoseala din plută devine din ce în ce mai populară în Europa și Statele Unite ale Americii grație durabilității și confortului. Era folosită cu precădere în clădiri publice și în școli, acolo unde proprietățile sale de absorbție a sunetului erau foarte apreciate.
Folosirea plutei ca opțiune comună de pardoseală a apărut cu adevărat în casele din SUA în anii 1920 până în anii 1940, iar boom-ul imobiliar de după război, din anii 1950, a deschis calea în a deveni o alegere populară pentru casele moderne. Au existat arhitecți moderniști extrem de importanți în istorie care au folosit acest tip de pardoseală în multe dintre proiectele lor rezidențiale, iar cele mai notabile exemple sunt Fallingwater House (proiectată de Frank Lloyd Wright) și JM Roberts Residence (proiectată de Richard Neutra). Putem spune așadar că jumătatea secolului al XX-lea reprezintă într-un fel apogeul acestui tip de pardoseală, urmând ca după aceea să existe și un declin cauzat de calitatea producției. Popularitatea plutei a fost rapid diminuată de materiale noi care apăreau la scară largă, materiale precum vinilul sau linoleumul. Momentul de astăzi poate fi văzut ca unul de renaștere, dacă ținem cont, pe de-o parte, de componenta profund ecologică pe care acest material o are, dar și de progresele tehnologice în materie de producție, ce fac din plută un material mult mai durabil și rezistent față de acum jumătate de secol. Astăzi ea reprezintă un material care reușește să îmbine armonios durabilitatea cu confortul, alături de reale calități estetice.
Pluta provine din scoarța exterioară a stejarului de plută (Quercus suber), un arbore întâlnit îndeosebi în sud-vestul Europei și nord-vestul Africii. Coaja este recoltată manual la intervale de 9-12 ani, fără că acești copaci să fie tăiați. Mai degrabă straturile exterioare ale scoarței sale sunt rase și lăsate să recrească. Un singur copac poate fi ras de aproximativ 12 ori pe parcursul vieții, iar copacii pot trăi până la 200 de ani și chiar mai mult. Ținând cont de faptul ca pluta este ușoară și compactă, livrarea acestui produs către producătorii din întreaga lume se poate face eficient, reducând amprenta de carbon în comparație cu alte materiale precum lemnul și piatra.
Odată ajunsă la fabrică, din materia primă sunt decupate produsele solide din plută (de exemplu dopurile pentru sticle de vin), după care scoarța rămasă este fiartă, măcinată, amestecată cu adezivi și ulterior comprimată în așa fel încât să ia forma unor foi. Adezivii folosiți sunt de regulă rășini pe bază de apă, ce au un conținut scăzut de compuși organici volatili. Pot la fel de bine fi folosiți și lianți ecologici ce nu conțin deloc ingrediente periculoase precum fenolul. Pardoseala din plută care iese din fabrică poate fi furnizată în două moduri diferite: prefinisată cu straturi de protecție sau nefinisată.
Principalele tipuri de pardoseli din plută
Există două tipuri principale de pardoseli din plută vândute pe piață: plăci de pardoseală din plută și scânduri de plută. Plăcile de pardoseală din plută sunt fabricate în mod obișnuit din plută solidă și au un lac poliuretanic aplicat din fabrică sau un finisaj superior cu ceară tradițională. De asemenea, pot fi livrate nefinisate, pregătite pentru aplicații la fața locului.
Plăcile de plută măsoară de obicei aproximativ 300/600 x 300 x 4/6 mm și vin într-o gamă largă de culori – nuanțe naturale și pete deschise sau închise și stiluri aglomerate (granule mici de plută pentru un aspect clasic), bloc (felii de scoarță de plută naturală tăiată peste bob) și liniară (felii de scoarță naturală tăiate în direcția bobului). Aceste plăci de plută sunt lipite pe un strat suport al pardoselii.
Scândurile de pardoseală din plută constau de obicei dintr-un furnir de plută prefinisat cu un strat de poliuretan și un panou de fibre sau un miez de plută rigid. Măsoară aproximativ 900/1200 x 200/300 x 7/10 mm și sunt disponibile în multe dintre aceleași culori și stiluri ca și plăcile de plută. Acestea sunt de obicei unite printr-un sistem de blocare (clic și blocare) și pot fi instalate ca pardoseală flotantă sau lipite, în funcție de produsul individual.
Pardoseala din plută poate fi ori lipită, ori instalată ca podea flotantă. Această decizie ține evident și de adecvarea corectă la spațiul respectiv. Metoda de lipire asigură un aspect modern și clasic în același timp însă trebuie ținut cont de caracterul permanent al acestei metode (îndepărtarea ulterioară fiind extrem de dificilă). O pardoseală flotantă implică interconectarea scândurilor de pardoseală între ele, fără a le lipi de stratul suport. Această metodă este mai ușor de instalat și permite mai multă flexibilitate în privința eventualelor schimbări. Cu toate acestea, o pardoseală flotantă nu este la fel de stabilă ca o podea lipită și se poate mișca sau scârțâi dacă nu este instalată corect. Un avantaj pentru acest tip de pardoseală îl reprezintă faptul că poate asigura o suprafață netedă în ciuda unor neconcordanțe de nivel existente în straturile de dedesubt, lucru imposibil dacă se optează pentru opțiunea de pardoseală lipită.
Pentru a menține aspectul și durabilitatea pardoselilor din plută, se recomandă următoarele:
- Curățare regulată prin măturare sau aspirare pentru a îndepărta murdăria, praful și resturile. Pentru curățare se recomandă utilizarea mopului sau a unei cârpe umede, fără materiale abrazive sau soluții pe bază de amoniac.
- Protecția la zgârieturi și lovituri cauzate de mutarea mobilierului.
- Evitarea expunerii îndelungate la lumina directă a soarelui; lumina directă a soarelui poate provoca decolorarea, motiv pentru care se recomandă folosirea perdelelor sau a jaluzelelor.
- Curățarea rapidă a lichidelor vărsate pentru a preveni pătarea și deformarea.
- Reetanșarea regulată pentru menținearea îndelungată a aspectului și asigurarea protecției împotriva umezelii.
Argumente pro si contra pardoseala de pluta
Pro:
- Izolație termică. Pardoseala din plută are proprietăți de izolare naturală care pot ajuta la reglarea temperaturii camerei și la reducerea pierderilor de căldură și a facturilor la energie.
- Izolarea fonică. Structura naturală de tip fagure a plutei acționează ca o barieră atât pentru impact, cât și pentru sunetul aerian.
- Eco-friendly. Pluta este o resursă regenerabilă și are o amprentă redusă de carbon.
- Pardoseala din plută are o flexibilitate naturală și este caldă la atingere.
- Reziliență. Pluta are proprietăți naturale de compresie, ceea ce o face rezistentă la forțele de impact contondente.
- Pluta este hipoalergenică și antimicrobiană, ceea ce o face ideală pentru persoanele cu alergii sau sensibilități.
- Calitatea aerului. Produsele moderne de pardoseli din plută au un conținut scăzut de compuși organici volatili (COV), care ajută la îmbunătățirea calității aerului din interior.
- Usor de întreținut. Pardoseala din plută este ușor de curățat și întreținut și nu necesită produse de curățare specializate. Cu îngrijire adecvată, poate dura timp de decenii.
- Versatilitate de design. Pardoseala din plută este disponibilă într-o varietate de culori, modele și finisaje.
Contra
- Unele produse pentru pardoseli din plută sunt susceptibile la zgârieturi în zonele cu trafic intens.
- Metodele de instalare cu lipire necesită asistență profesională specializată, ceea ce poate crește costul proiectului.
- Pardoseala din plută realizată cu furnir subțire nu poate fi șlefuită și refinisată.
- Întreținere. Pardoseala solidă din plută necesită etanșare ocazională pentru a o proteja de umiditate și pentru a-și menține aspectul.
- Sensibilitatea la lumina soarelui. Culoarea se poate estompa în timp când este expusă la lumina directă a soarelui.
- Sensibilitatea la umiditate. Pardoseala din plută este rezistentă la apă, dar nu este impermeabilă. Se poate deforma în condiții umede dacă nu este sigilată și întreținută corespunzător.